Ziua epicului „Manas” în Kârgâzstan

Edda bătrână, Beowulf și Edda tânără sunt cele mai vechi monumente literare ale mitologiei germano-scandinave În Asia Centrală și Mică, poveștile epice „Despre sultanul Korugly”, „Idegei” și „Manas” sunt cunoscute pe scară largă Aceste opere folclorice, în lipsa scrisului, au devenit cele mai importante instrumente de transmitere a experienței populare din generație în generație Subiectele monumentelor literare (invazia mongolilor, prăbușirea Hoardei de Aur și alte pagini ale istoriei) sunt comune grupurilor etnice vorbitoare de turcă din Rusia și Asia Centrală În cultura kârgâză, un loc special este acordat epicului eroic „Manas” - un simbol al unității naționale a poporului În 2013, lucrarea a fost inclusă în Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității, care este întocmită de UNESCO Trilogia Manas, care conține 937000 de versuri poetice, este inclusă în Cartea Recordurilor Guinness ca cea mai lungă epopee din lume, de două ori mai lungă decât Mahabharata indian În cinstea folclorului care a supraviețuit până în zilele noastre datorită povestitorilor orali, manachi, a fost stabilită o sărbătoare în Kârgâzstan În fiecare an, pe 4 decembrie, este sărbătorită Ziua Epopeei „Manas” UNESCO a inclus în listă un monument literar al versiunii manachi a lui Sagymbay Orozbakov, înregistrat de cercetătorii artei populare orale în anii 1920 Nu mai puțin faimoasă este versiunea „Manas” de la poetul-povestitor Sayakbay Karalaev, care a repetat întreaga trilogie despre viața kârgâzilor din secolele XV-XVIII cu referiri la perioade mai vechi ale istoriei Nu mai puțin interes pentru cercetători sunt versiunile epopeei din akyns Ibraim Abdyrakhmanov, Togolok Moldo, Mambet Chokmorov și alți manachi În centrul poveștii se află complotul luptei Kirghizilor cu dușmanii lor, Karakitai și Kalmaks, și unirea triburilor într-o singură națiune de către eroul Manas Epopeea este o enciclopedie a vieții oamenilor și a formării identității lor naționale pe o perioadă lungă de timp Trilogia constă în narațiuni poetice despre faptele eroice ale lui Manas, fiul său Semetey și nepotul Seitek Epopeea reflecta morala poporului kârgâz și obiceiurile lor, credințele religioase, cunoștințele în domeniul medicinei și în alte domenii ale vieții Epopeea este foarte populară și venerată nu numai de reprezentanții popoarelor vorbitoare de turcă În 1995, la inițiativa ONU, a avut loc la nivel mondial sărbătorirea a 1000 de ani de la Manas Principalele evenimente ceremoniale au avut loc în orașul Talas, unde se află kumbezul, mausoleul, personajul principal al folclorului Pentru aniversare au fost emise mărci poștale și a fost instituit ordinul de stat „Manas-1000” Epopeea, pe care savanții literari o numesc stepa „Iliada”, este o operă extrem de artistică, o reflectare poetică a vieții și aspirațiilor spirituale ale poporului kârgâz Chingiz Aitmatov a vorbit despre „Manas” ca pe o capodoperă, perfectă din punct de vedere literar, publicată în zeci de limbi ale lumii Epopeea a fost tradusă complet în rusă în 1941 Marele scriitor kârgâz a remarcat că poporul său nu a participat în vremurile străvechi la construcția marilor piramide și a altor monumente arhitecturale semnificative Dar el a creat Manas, care a rezistat testului timpului și a existat de multe secole