Biserica Ortodoxă sărbătorește Ziua Pomenirii Sfântului Teofan din Sigrian pe 25 martie Venerabilul mărturisitor a trăit în Bizanț în secolul al VIII-lea în timpul iconoclasmului și a devenit cunoscut pentru credințele sale puternice în venerarea icoanelor; acțiunile sale sunt recunoscute și de Biserica Catolică
Teofan s-a născut într-o familie nobilă care avea relații de familie cu împăratul bizantin Nașterea sa și educația excelentă i-au oferit tânărului o creștere rapidă în carieră, precum și o mireasă dintr-o familie înstărită și bogată Dar chiar și atunci, în ciuda perspectivelor sale de viață, tânărul se gândea la adevărurile creștine și la spiritualitatea superioară De comun acord, Teofan și soția sa aderă la castitate, pregătindu-se pentru monahism
Stăpânirea monahală a proaspeților căsătoriți nu i-a convenit tatălui proaspăt căsătoriți, iar socrul decide să-i trimită la Sigrian pentru a rezolva problemele importante Acolo, cuplul îl întâlnește pe pustnic Grigory Stratigius Venerabilul bătrân a rostit o profeție despre cununa martiriului pregătită pentru Teofan, care a confirmat decizia vizitatorilor de a se dedica vieții monahale După ce a acceptat jurămintele monahale de la Starețul Grigorie și a primit o binecuvântare, viitorul călugăr înființează o mănăstire monahală, în care devine stareț
Feofan, împreună cu alți novici, îndeplinește cea mai grea lucrare și respectă cu strictețe regulile monahale Datorită marii sale puteri spirituale, i s-a dat darul de a vindeca oamenii și de a-și alunga demonii Mulți oameni și-au găsit sănătate și liniște după ce s-au îndreptat către călugăr Zvonurile despre un om bogat nobil care a devenit un călugăr sărac făcător de minuni s-au răspândit cu mult dincolo de Sigrian Însăși împărăteasa Irina a dorit să-l vadă pe Teofan Mărturisitorul la Sinodul Ecumenic, unde au fost aprobate temeliile cinstirii icoanelor Dar în curând credincioasa Irina este înlocuită pe tron de un cu totul alt conducător
Leu Armenul a fost un adversar al sfintelor icoane iar Teofan, ca venerator de icoană, cade în dizgrație cu crudul împărat După multă convingere și dulci promisiuni, și apoi chinuri, bătrânul Theophan, ferm în convingerile sale, este închis, unde călugărul își găsește pacea veșnică
În tradiția populară, 25 martie a fost considerată punctul de cotitură al sosirii definitive a primăverii „Teofane, sparge crusta”, se spunea vorba Au existat și semne meteo speciale ale acestei zile: - ceața deasă preconiza o recoltă mare de in și ovăz, pentru a fi siguri de acest semn, gospodinele hrăneau păsările cu boabe de in; - pufnitul puternic al cailor promitea o ploaie iminentă; - cald iar vremea cu adevărat de primăvară era o prognoză a unei veri ploioase; - Dacă observau scufundarea, gheața netopită pe râu, știau sigur că anul următor nu va produce o recoltă bună